Nu sunt aici să fiu plăcut. Nu sunt frumos, nici tânăr, nici dorit. Sunt aici să fiu văzut așa cum sunt, gol, cu jucăriile mele, mic, rușinat. Poate că îți vine să râzi. Sau să clatini din cap. Sau să pleci. Poate îți aduc aminte de un coleg umil, de un fost, de un bărbat slab. Dar dacă rămâi... atunci ești exact femeia pe care o caut. Privește-mă cu aceeași superioritate rece cu care m-au privit atunci. Cu același dezgust tăcut. Eu nu cer altceva. Să nu mă dorești. Doar să mă vezi. Să nu mă atingi. Doar să mă supui cu ochii. Pentru mine, rușinea e singura formă de adevăr. Și femeile ca tine... sunt adevărul meu.